Copilaria – un tărîm magic! Astăzi mi-e dor de acei ochi zglobii și larg deschiși spre noi orizonturi...azi călătoresc și vreau să-mi reamintesc momente din copilărie...
De obicei, urcam
pînă în vîrf, încă de atunci, îmi plăceau înălțimile)) Azi m-am mulțumit cu
puțin mai jos, cireșele sunt roșii-roșii, pline, cărnoase și foarte dulci!
Well, după un asemenea deliciu m-am urcat pe bicicletă și am tot colindat împrejurimile - e la fel de frumos...mă cuprinde un val enorm de emoții, nu văd nimic altceva decît o poveste...Am fost extrem de happy cînd un fluturaș a aterizat pe bicicleta mea, yey...era atît de micuț și plăpînd :)
Aaaa, aici era un mic lac, unde iarna, pe suprafața înghețată făceam primii pași de dans, zîmbesc și mi-e dor, ce momente!!!... – veneam cu colegii după ore și încercam și vals și tango, evident atunci nu cunoșteam și nici nu înțelegeam adevaratul tîlc al acestora, dar era atît de fun!!! Dar pe văile din apropiere, la săniuș yuhuu...seara ajungeam acasă ca vai de mine, udă toată, dar aveam tot curajul din lume pt a încerca tot ce-mi era nou.
Păstrez aceste momente în suflețel...eh, m-a prins veselia copilăriei azi ))
Mîine-i o alta zi....
Mîine-i o alta zi....
0 comments:
Trimiteți un comentariu