

E, am încercat și solo canoe - nu m-am răsturnat - respirăm liniștit :)
Deci, ca să-mi țin echilibru și să plutesc elegant(în primele minute cred, a fost caraghios:)))) a trebuit să simt și să pun în mișcare pînă și cea mai mică , "uitată" fibră musculară, care s-a lăsat bine simțită în ziua următoare. La prima vedere pare nu a fi mare lucru, însă începi să te joci cu cursul apei, apoi te lupți cu acesta pînă devine un duel de personalități, da, începi să simți...numai oboseala are puterea supremă de convingere să treci pe uscat :) A fost o mare nebunie, fără careva pregătiri, fără ca cineva din noi să știe cu adevărat cu ce se mănîncă acest sport, bazîndu-ne doar pe propriul instinct :)
Mi mi-au făcut doar o poză cu telefonul, pentru că camera foto a rămas fără baterie, dar ce mai contează - a fost superb!















Cîțiva amici-cicliști au parcurs distanța pe uscat, iar noaptea și dimineața am fost împreună. Am înnoptat pe o insulă mică, iar trecerea de cealaltă parte a bicicletelor a fost făcută așa:





0 comments:
Trimiteți un comentariu